Hîrtii, hîrtiuţe, bileţele, bucăţele de hîrtie, teancuri, pliante, caiete, facturi, înştiinţări, cărţi de vizită, borcane goale, borcane pline, borcănele, cutiuţe, cutii, punguliţe, farfurii disparate, farfuriuţe, pahare diferite, seturi descompletate, căniţe crăpate, caserole, struguri, mandarine, mere, mere, mere, pere, nuci, amintiri, pungi, dosare, reviste, post-ituri, postere, vederi, ziare, broşuri, hîrtii (altele), plicuri, chei, bentiţe, pietre, pietricele, bolovani, o piatră cubică, o piatră foarte mare, scoici, flori uscate, seminţe, crenguţe, ghindă, pene, cioburi, biluţe, sticluţe goale, sticle goale, sticle de parfum goale, pulverizatoare, agende, agenduţe, văzuţe, boluri, creme, geluri, demachiante, loţiuni, scruburi, balsamuri, tincturi, oje, biscuiţi vechi, recipiente, şerveţele, un aranjament floral uscat, tablouaşe, monezi, cutii cu prospecte, suluri de hîrtie, foi, tăieturi din ziare, etichete, dulceţuri, gemuri, miere, ceaiuri, bomboane, ciocolate, rahat.
Cum aş putea să cazez această mulţime care prinde energia într-un labirint din care nu mai este scăpare? Cum să renunţ la a mai păstra trecutul lîngă mine? Cum să găsesc curajul de a avea o cameră otomană, la care visez de mult? Singurele obiecte acceptate ar fi covoare pe jos, o platformă înaltă de două palme pe post de canapea şi pat, acoperită cu covoare, şi perne. Mobila acceptată ar fi o măsuţă joasă, dulăpioarele încastrate în pereţi, în care ar sta doar haine şi cărţi, la nevoie cosmeticale.
Trebuie să mă opresc, deoarece din camere mă solicită entităţile enumerate mai sus, care îmi cer pe cale de şantaj sentimental să nu le abandonez în caz de rearanjare, că poate e un loc şi în camera aia otomană, o etajeră, ceva, o cutie, un dulap, vezi tu, te rog, în dulăpior, lîngă platformă, e păcat, promitem să te inspirăm.
Ghivece, ghivece mici goale, păpuşi, nasturi, aţe, panglici, croşete, gheme, andrele, ace, fermoare, pînzeturi, coli de hîrtie, şireturi, capse, creioane, pixuri, carioci, markere, ascuţitori, pensule, acrilice, CD-uri, rigle, agrafe, mine, clame, elastice de păr, macrame, castane, mărţişoare, poşete vechi, haine-amintire, pantofi-amintire, mărturii de la nunţi şi botezuri, curele vechi, brichete - brichete? Ia vedeţi!
Cum aş putea să cazez această mulţime care prinde energia într-un labirint din care nu mai este scăpare? Cum să renunţ la a mai păstra trecutul lîngă mine? Cum să găsesc curajul de a avea o cameră otomană, la care visez de mult? Singurele obiecte acceptate ar fi covoare pe jos, o platformă înaltă de două palme pe post de canapea şi pat, acoperită cu covoare, şi perne. Mobila acceptată ar fi o măsuţă joasă, dulăpioarele încastrate în pereţi, în care ar sta doar haine şi cărţi, la nevoie cosmeticale.
Trebuie să mă opresc, deoarece din camere mă solicită entităţile enumerate mai sus, care îmi cer pe cale de şantaj sentimental să nu le abandonez în caz de rearanjare, că poate e un loc şi în camera aia otomană, o etajeră, ceva, o cutie, un dulap, vezi tu, te rog, în dulăpior, lîngă platformă, e păcat, promitem să te inspirăm.
Ghivece, ghivece mici goale, păpuşi, nasturi, aţe, panglici, croşete, gheme, andrele, ace, fermoare, pînzeturi, coli de hîrtie, şireturi, capse, creioane, pixuri, carioci, markere, ascuţitori, pensule, acrilice, CD-uri, rigle, agrafe, mine, clame, elastice de păr, macrame, castane, mărţişoare, poşete vechi, haine-amintire, pantofi-amintire, mărturii de la nunţi şi botezuri, curele vechi, brichete - brichete? Ia vedeţi!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu