Pe la unşpe jumate, într-un bloc la etajul şapte, o mamă începe să îi dea copilului de mîncare.
Linguriţa specială de plastic special scoate un terci special din păhărelul special de plastic special. Probabil e vorba de legume punctate de ardei şi carne fiartă, toate atent selecţionate din surse sigure. Televizorul lcd merge, dar nu reuşeşte să acopere huruitul provenit de la montarea a zeci de termopane în bloc, în cadrul acţiunii reabilitarea termică prin asfixiere. Copilul stă în scaunul special de hrănit prichindei.
Ceva mai încolo, pe la doişpe jumate, pe trotuarul care formează împreună cu un hol de casă un fel de locuinţă, o altă mamă se apretează să îi dea copilului de mîncare. O linguriţă obişnuită scoate dintr-o tigăiţă de metal veche un terci în care se recunosc mere şi prietenii lor biscuiţi. Atât mama, cît şi copilul stau în picioare în mijlocul sufrageriei open-air, adică pe trotuar. La un moment dat, mama se aşează pe canapeluţa făcută dintr-o bordură veche de granit, salvată sub formă de piesă de mobilier atunci când a fost evacuată de către bordurile de ciment.
Povestea se bazează pe fapte reale.
