i

i
Se afișează postările cu eticheta Mici anunţuri. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Mici anunţuri. Afișați toate postările

marți, 31 ianuarie 2012

Nu parcaţi lângă staţia de troleibuz Berzei

Dacă aveţi drum pe calea Plevnei, nu parcaţi adiacent staţiei de transport în comun Berzei, pe sensul spre gară, pentru că vă ridică maşina cu siguranţă, în cel mai scurt timp. Nu există indicator de "oprire" sau "staţionare interzisă" şi nici cu "atenţie se ridică maşini", ci doar un indicator de "staţie", din acela albastru. Probabil au făcut asta dinadins, ca să poată ridica cât mai multe autoturisme.

Nu contează că mai încolo pe tot bulevardul maşinile sânt dublate şi blochează traseul troleibuzului 85. Interesul cetăţenilor nu valorează nimic pentru stat.

De când a nins, respectiv de aproape o săptămână, troleibuzele sunt blocate sistematic de şoferi care îşi lasă pur şi simplu maşinile parcate pe carosabil, deoarece marginile trotuarelor sint bineînţeles acoperite de troiene. Soluţia şoferilor de troleibuz este să claxoneze minute în şir, ba chiar azi unul a claxonat aproape o oră. Poliţia nu se iveşte deloc, ridicătorii nu au nici o treabă cu situaţii care chiar necesită ridicarea unei maşini. Ei nu ridică decât maşini care nu încurcă pe nimeni, din locuri puţin aglomerate, unde nu vede nimeni cum se poartă cu oamenii şi unde au loc de manevră.

Când mi-au ridicat maşina de lângă respectiva staţie, am ajuns înainte ca ei s-o pună pe platformă. Cu toate că am acceptat să plătesc amenda şi i-am rugat să nu o ia, aceste jigodii au plecat cu maşina mea. Poliţistul care era de faţă nu a mişcat nici un deget ca să îi oprească. Ce rost are să ridici o maşină dacă proprietarul este de faţă? Ridicatul maşinilor este de bun simţ atunci când o maşină e parcată ilegal şi nu poate fi mutată de acolo pentru că proprietarul lipseşte. Dar când acesta e de faţă şi e gata să plătească amenda şi îşi ia maşina de unde a lăsat-o, ridicarea nu se justifică şi nu reprezintă decât un abuz, în scopul jafului, pentru încasarea colosalelor taxe de ridicare.

Aceste societăţi de ridicat maşini terorizează oamenii în stil mafiot, agresează proprietatea lor privată, nu acţionează legal şi sunt mână în mână cu poliţia.

Şi mai există români care nu cred că trăim într-o dictatură! Asta numai la oameni cu mentalitate de sclavi se putea întâmpla.

joi, 26 ianuarie 2012

Situaţiunea de iarnă



Viscolul a coincis cu gripa mea. S-a declanşat marţi seara şi continuă şi azi, joi dimineaţa, până când o să-mi scadă febra şi o să mă lase în pace durerile. Sau invers, când ninsoarea şi vântul nu vor mai urla, atunci mă fac bine.

Ce mă fac, nu vreu să pierd concertul din seara asta de la centrul Tinerimea română! L-am aşteptat cu nerăbdare. E vorba de stagiunea de compoziţie britanică. Copiez mai jos detaliile de pe site-ul British Council, cu observaţia că în română se zice pian, nu piano forte:

Centrul National de Arta „Tinerimea Romana“ (strada Gutenberg Johann, nr.19)
26 ianuarie 2012
ora 17:30
Cel de-al doilea concert al seriei aduce laolalta lucrarile a cinci compozitori consacrati, carora li se alatura tanara Helen Grime. Cu note subtile, lucrarile au drept constanta prezenta pianului forte.
Interpreteaza Ansamblul “Profil” – coordonator: Dan Dediu
Helen Grime – Paraul canta John Woolrich – Aparitia
Judith Weir – Sf. Agnes Philip Cashian – Cutia diavolului
Diana Burrell – Constelatii Tom Ades – Prinderea
Durata: aprox. 60 de minute

sâmbătă, 17 decembrie 2011

Diseară la Fluxus




Am fost la două evenimente legate de expoziţia Fluxus, la vernisaj şi la o conferinţă despre această mişcare artistică. Diseară mai este un eveniment, tot la MNAC, organizat de Sâmbăta sonoră , la ora 20.00. Cum Fluxus avea legătură şi cu muzica, mai ales cu John Cage, s-au gândit să dedice seara sonoră acestui curent.

Din seara Fluxus au rămas cîteva fotografii cu ceaţă.

Ieri am fost la unul din cele mai bune concerte ale anului, la studioul de operă al Conservatorului. Probabil puţină lume ştie că Universitatea de muzică din Bucureşti are două săli foarte frumoase, una chiar cu intrare din Ştirbei Vodă nr. 33, numită Studioul de operă, şi alta mai mare, cu intrare prin lateral, pe strada Poiana narciselor, şi apoi la etajul 1, sala George Enescu.

Am fost la un concert de muzică de avangardă, britanică, organizat de British Council. În program, Oliver Coates - violoncel şi Jonathan Green - sound design. Au interpretat compoziţii de Emily Hall, Jonathan Green, Laurence Crane, Johnatan Harvey şi Matt Rogers. A fost interesant şi foarte bine interpretat şi mi-a plăcut mult. Sala era aproape plină, dar totuşi, este o sală mică, atât de puţină lume este avizată...

Mâine 18 decembrie mai este un concert la Conservator, tot la Studioul de operă, la ora 19.00, muzică interactivă multimedia, cu piese compuse de Cătălin Creţu (Piano interactions pentru senzori, pian si mediu electronic), Adrian Borza (If pentru oboi şi calculator interactiv) şi Constantin Basica (Tutorial 7 pentru corn, iPad, live-electronics şi live-video, Aş fi putut alege celălalt titlu pentru mine şi alt Eu dintr-un univers paralel).

joi, 6 octombrie 2011

Caut să închiriez

Am o dorinţă extrem de greu de îndeplinit, într-un Bucureşti obsedat de termopane şi locuri de parcare supravegheate, în care bruma de case antebelice rămase este locuită de cetăţeni care visează să stea la bloc sau de firme (de pază şi securitate). Asta în cazul în care nu sînt lăsate să se degradeze pentru a putea fi demolate.

Caut să închiriez 2 sau 3 camere într-o casă antebelică nerenovată, fără termopane, fără gresie sau parchet laminat, nu mă interesează locul de parcare şi nici grilajele sau uşile metalice.

Camerele trebuie să fie înalte şi luminoase, ferestrele înalte şi să fie cât de cât linişte. E posibil oare?