Am vrut să ajung în acest sat, să văd ce secrete ascunde. Speram să descopăr chiar hanul sau vreo legendă legată de el.
Satul se află la o intersecţie de drumuri neasfaltate. În plin câmp, departe de lume, adică la 20 de kilometri de autostrada Bucureşti-Piteşti, în judeţul Dâmboviţa.
Răscrucea este bine aleasă, plată, mai înaltă faţă de restul peisajului şi nu departe de un râuşor. Locul unde ar fi putut fi hanul se remarcă intuitiv. De fapt, vatra satului este clară şi exemplară. Şcoala, biserica şi cimitirul sunt toate grupate. O casă în ruină reprezintă singurul vestigiu care poate fi presupusul fost han.
Cine a fost Pală? În sat e linişte. Este anul 1788. Un măgăruş paşte lîngă un gard, un nea Grigore cu pălărie de fetru şi vestă de lână cară o găleată, curcile îşi văd de puii lor de curcă.
Biserica este foarte crăpată, iar cimitirul extins în lungime. Am vizitat toate cele patru ulite, ne-am mirat si am plecat pe cea de vest, de unde venisem.
Şcoala
Probabil fostul han-conac-cămin cultural
Biserica
Cimitirul
Autobuzul nu mai vine şi nici poştalionul, în schimb ce era de spart s-a spart.
Uliţa dinspre nord. Peisaj cu cal şi căruţă, etern.
Eleganţa răţoiască nu ţine cont de timp şi loc.
Există şi măgari veseli?
Familie din Hanu lui Pală
Satul este o răscruce în patru vânturi.
Ati fi putut relata mai mult despre acest sat.Hanu lui Pala este unul dintre satele de campie cu oamenii cei mai harnici, buni crescatori de animale, cultivatori de cereale mai putin de legume, deoarece in aceasta zona nu le priesc.Daca ati fi mers pe camp v-ati fi dat seama de cat de bine este lucrat pamantul si mai ales nu a ramas aproape nici un petic nelucrat.
RăspundețiȘtergereAceasta prezentare despre satul din sudul judetului Dimbovita este facuta foarte prost si este bazata doar pe niste fotografii si mai putin pe interviurile satenilor.Intr adevar in acest sat multi tineri au plecat la munca in mediul urban ,dar acest sat prinde viata odata cu venirea weekennd-ului cand multi oameni epuizati de betoanele si aglomeratia oraselor se retrag pentru a se relaxa in acest sat linistit.
RăspundețiȘtergereAnonim, va cred si nu neg aceste lucruri. Insa eu am fost in Hanu lui Pala ca simplu turist, atrasa de nume si am relatat citeva impresii, exact ceea ce am vazut in sat. Stiu ca lumea munceste foarte mult, si cu toate astea nu reuseste sa-si asigure o viata care sa ii permita sa ramina in sat, tinerii fiind nevoiti sa plece la oras, dupa cum spune si c7aca...
RăspundețiȘtergerec7aca..., am fost in Hanu in weekend, ca sa scap de betoane si chiar nu era nici o animatie, dimpotriva. Nu cunosc pe nimeni acolo, si nu mi-am propus sa bat la porti ca sa fac o ancheta. Credeti ca turistii ar trebui sa ia interviuri? Oricum, mi-a placut, nu stiu de ce va suparati. Ce reprezinta cladirea devastata?
Bravo Raluca, bună prezentare.
ȘtergereBun, hai sa vedem! Chiar mai inainte de 1700 acest sat era foarte bine pozitionat pe drumul catre Bucuresti, drumul vechi care ducea din Vlasca catre capitala. In acele vremuri nu exista un drum mai important asa ca era normal ca drumeții sa aiba unde sa tragă.
RăspundețiȘtergereDupa dezvoltarea DN 61, satul a ramas limitrof asezarilor care ai devenit centrale, azi com Uliesti.
Prin izolarea sa in maniera de mai sus, lumea a uitat povestea lui Pala. Dar oamenii acelor vrrmuri erau prea saraci ca Pala sa fie vreunul de al locului. Este de presupus ca a luat drumul Bucureștiului ca multi altii care aveau in sange negustoria, odata cu lasarea
acelui drum vechi in uitare.
... Va zic ca unul ce a copilărit prin zonă