Sephora pe româneşte

Vechea poveste a globalizării se spune în fiecare clipă şi la Sephora-pe-romîneşte, marcă franţuzească crescută în bătătură la noi.

A apărut un nou parfum Guerlain, Aqua Allegoria Tiaré-Mimosa, pe care l-am încercat acum o lună. Regula simplă a achiziţionării unui parfum nou spune să nu-l cumperi decît după ce l-ai purtat cel puţin o zi întreagă. Ca să respecţi regula, magazinele de parfumuri oferă eşantione gratuite sau pun la dispoziţia publicului testere. Nu şi în Ro. În cazul cel mai generos, Sephora-pe-româneşte, mai scapă cîteva eşantioane, printre degetele vînzătoarelor şi numeroaselor lor rude şi prietene. Chiar am văzut pe viu cum o vînzătoare distribuia eşantioane la lansarea lui Kelly Calèche – a dat un snop unei alte vînzătoare care i-a cerut înfrigurată pentru nişte prietene, iar mie mi-a dat unul cu inima strînsă, doar la cererea mea expresă. Testere sînt, dar îşi mai iau şi ele liber, chiar cînd vrei să le pui la încercare. (mai sînt magazine de parfumuri, cum e cel de la Unirea, unde testerele sînt încuiate, iar dacă ai răbdare vreo zece minute să vină una din ocupatele vînzătoare să „te ajute”, obţii de la ea cantitatea de parfum pe care consideră că poate să ţi-o ofere. Adica eu tin mina intinsa si ele fac fis. Dar nu e vina lor, e politica firmei.)

Am încercat noua ojă Givenchy nuanţa roz la Sephora-pe–româneşte de pe Magheru, dar cînd am vrut să încerc şi nuanţa tangerine, de data asta la Sephora-pe–româneşte Plaza Romania, vînzătoarea mi-a spus cu profesionalism că ambele testere s-au spart. Era la două săptămîni de la lansarea pe piaţă a colecţiei. Sticluţele de ojă sînt foarte rezistente, fiind mici şi făcute din sticlă groasă. Nu se sparg nici dacă sînt aruncate pe jos de vreun cetăţean experimental la cap. Cred că aveam pe faţă o chestie de rînjet îngreţoşat.

Ieri am vrut să mai încerc o dată parfumul Guerlain. La Sephora-pe-româneşte Magheru mai aveau vreo cinci tipuri de Aqua Allegoria, numai Tiaré-Mimosa nu. Chiar cînd mă nedumeream în sinea mea, în dreptul meu au venit două responsabile din magazin, au deschis sertarul de sub rafturi, unde am putut să văd testerul de Tiaré-Mimosa. Am întrebat dacă mai au parfumul, iar una din fete mi-a răspuns că nu ştie. A apărut o altă responsabilă, care părea mai în temă, după cum s-a postat între mine şi standul de parfumuri, cu spatele la acesta, poziţie adoptată cu binecunoscutul de acum profesionalism de vînzătoarele de la Sephora-pe–româneşte. Am întrebat dacă mai au ştiţi voi ce şi mi-a zis că s-a terminat, deoarece a avut mare succes. Am mers mai departe cu testul şi am întrebat-o dacă mai au măcar testerul. Mi-a răspuns cu mare regret că nu îl mai au. Presupun că pe faţă aveam un fel de grimasă de rînjet scîrbit. Dar nu e vina lor, e politica firmei.

O mică cireaşă pe tortuleţul Sephorei-pe-româneşte: nu-i aşa că e foarte plăcut să încerci un ruj sau un parfum cînd doi bodyguarzi îmbrăcaţi foarte discret, în uniformă de atac, se holbează la tine de la jumătate de metru sau îţi urmăresc fiecare mişcare de parcă sînt siguri că momentul în care vei îmbarca într-o sacoşă jumătate de raion va veni negreşit?