Despre intrări o veste şocantă. Am aflat numărul intrărilor din Bucureşti. Acesta este 862. Nici prin cap nu mi-ar fi trecut că sînt aşa de multe.
Calculînd sumar şi neţinînd cont de vreme, de timp şi de dispoziţie, voi avea nevoie de cel putin doi ani să completez colectia proiectată de mine cu atîta entuziasm.
Nu voi abandona însă, pentru că în aceste momente, cînd ni se relevă enormitatea sarcinii pe care o avem de îndeplinit, sau înălţimea muntelui pe care îl avem de urcat, ne confruntăm cu lenea noastră fundamentală, iar rezultatul este o curiozitate.
Îmi place să fac această colecţie şi pentru că este inutilă. De fapt credinţa mea este că totul este inutil pe lume, dar unele lucruri sînt vădit inutile în accepţiune publică, pe cînd altele sînt inutile ca un măr frumos în care locuieşte un vierme.
Prin urmare, nu ştiu încă în ce ritm se vor succeda intrările, dar deocamdată continui azi cu intrarea Mr. Alexandru Câmpeanu. Dacă pătrunzi pe această străduţă dintr-un cartier neumblat din zona pieţei 1 Mai, eşti recompensat cu o broscuţă fistichie.
Prin urmare, nu ştiu încă în ce ritm se vor succeda intrările, dar deocamdată continui azi cu intrarea Mr. Alexandru Câmpeanu. Dacă pătrunzi pe această străduţă dintr-un cartier neumblat din zona pieţei 1 Mai, eşti recompensat cu o broscuţă fistichie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu